Grundul pigmentat este etapa cea mai importantă în pregătirea suprafeței pentru lăcuire. Astfel, după aplicarea, uscarea și șlefuirea corespunzătoare a izolantului este aplicat grundul. Având în vedere că culoarea finală va fi obținută din ultimul strat, culoarea standard a grundului este albă. Pentru aplicații pentru culori închise există și opțiunea grundului negru sau, în anumite situații particulare, și opțiunea grundului la culoare.

Ca și în cazul ciclurilor transparente, grundul pigmentat îndeplinește concomitent mai multe funcții. Acestea constituie la rândul lor și criteriile pentru alegerea produsului cel mai potrivit pentru o anumită aplicație, în funcție de destinația suprafeței finisate, ținând cont de solicitările la care va fi supusă în exploatare. Calitățile principale sunt:

• Aderenta la suport: în cazul suprafețelor destinate unui trafic sau uzurii intense.
• Viteza de uscare: care determină intervalul de timp necesar înaintea șlefuirii. Aspect foarte important în cazul aplicațiilor industriale și în linie, unde reducerea timpilor tehnologici influențează în mod direct productivitatea.
• Elasticitatea peliculei: pentru suprafețe solicitate termic sau supuse mișcărilor dimensionale datorită umidității sau solicitărilor mecanice. Mai ales pentru elemente asamblate sau îmbinate sau în cazul aplicațiilor cu mai multe straturi de grund sau cantități importante de grund dintr-o singură aplicare.
• Puterea de acoperire: care este strict legată de conținutul de corp solid pentru umplerea porilor și crearea aspectului de finisaj plin.
• Capacitatea de umezire a suportului: care contribuie la aderență, dar și asigură o bună definiție a porului la finisaje de acest tip.
• Verticalitatea: rezistență în verticală în momentul aplicării pentru suprafețele complexe, tridimensionale care au laturi ce inevitabil sunt în poziție verticală în momentul vopsirii, cu scopul de a avea aceeași cantitate aplicată pe toate laturile, indiferent de poziție în momentul finisării.
• Șlefuibilitatea: pentru a facilita procedura de șlefuire cu scopul de a asigura aderența pentru următoarele straturi, îndepărtare a eventualelor defecte și a porilor de lemn sau MDF. Această caracteristică asigură controlul mai bun asupra timpilor și calității lucrării, dar și un consum redus de materiale abrazive.
• Rezistența la supraplicare: mai ales în cazul ciclurilor lucioase sau a ciclurilor mixte unde grundurile și lacurile din anumite motive fac parte din familii diferite de produse. Această rezistență se manifestă prin tenacitate, felul în care grundul uscat și șlefuit rezistă la solvenții prezenți în straturile succesive de grund sau lac aplicate, modul în care rezistă la tensiunile de suprafață care apar în momentul în care stratul superior se usucă și tinde să-și modifice suprafața, exercitând o tensiune asupra grundului.
• In caz de rezistență insuficientă, suprafața finală poate apărea denivelată, torsionată, lăsată, pentru care folosim termenul de suprafață "miscată".